Într-o pauză de cinci minute, între prânz și exercițiul practic de simulare a lichidării consecințelor unui dezastru – cutremur de pământ, MedNews a reușit să facă un interviu cu doamna Ute Enderlein, șefa subdiviziunii Pregătirea țărilor pentru urgențe din cadrul Biroului Regional pentru Europa al OMS. Într-un ritm alert, doamna Enderlein, recent revenită din zonele de concentrare a refugiaților din Siria, inclusiv pentru Cursul regional de instruire în Managementul Urgențelor de Sănătate Publică desfășurat la Chișinău, practic a mitraliat răspunsurile pe care vi le propunem spre lecturare.
MedNews: De ce ați ales Republica Moldova să fie gazda Cursului regional de instruire în Managementul Urgențelor de Sănătate Publică?
Ute Enderlein: Pentru că avem o colaborare foarte strânsă cu CNSP și Biroul de țară al OMS care lucrează foarte eficient cu decidenții din sistemul de sănătate din Moldova.
MedNews: Ce sunt situațiile de urgență de sănătate publică?
Ute Enderlein: Situaţii excepţionale, care afectează sau pun în pericol iminent viaţa, sănătatea şi siguranţa populaţiei. Situațiile de urgență de sănătate publică pot fi de două tipuri: naturale, cu caracter tehnogen și sociale. În cele naturale sunt incluse: cutremurule de pământ, alunecările de teren, inundațiile, furtunile, taifunurile, tsunami. În cele cu caracter tehogen și sociale intră: exploziile; incendiile de proporții, de exemplu în cazul unor întreprinderi; otrăviri în masă cu produse alimentare ori apă; epidemii legate de maladiile transmisibile, așa cum a fost cu Ebola; accidente de proporții în care sunt implicate autocare, trenuri, sau avioane; conflictele sociale, așa cum din păcate sunt suficient de dese în Europa, chiar și acum în Vestul Ucrainei, ori nordul Siriei și sudul Turciei. Trebuie să spun că în Europa ne confruntăm mai des cu inundațiile și conflictele sociale și război, din păcate. Din cauza migrațiilor masive nu doar din Siria, dar și Afganistan, țările continentului African, zona balcanică a Europei se confruntă cu situații de conflicte sociale care implică cunoștințe și abilități temeinice de gestionare a urgențelor de sănătate publică.
MedNews: Cum trebuie să răspundă în aceste situații sistemul de sănătate al unei țări?
Ute Enderlein: Este imposibil să răspunzi scurt la această întrebare pentru că țările își organizează diferit sistemele de sănătate, au diferite capacități umane și de finanțare, și mai depinde și de tipul de situații de urgență. Cu toate acestea, OMS recomandă ca sistemele de sănătate să fie întotdeauna pregătite pentru situațiile de urgență, asta înseamnă să aibă planuri pregătite în colaborare cu ministerele în ale căror domenii de responsabilitate s-au produs dezastrele, situațiile excepționale, dar și cu organizațiile internaționale. La fel, în responsabilitatea sistemului de sănătate este lucrul cu populația care trebuie să fie instruită ce să facă față în situațiile excepționale. Foarte multe dezastre pot fi preîntâmpinate dacă oameni vor ști cum să se comporte în aceste situații.
MedNews: În ce constă susținerea OMS de pregătire a sistemelor de sănătate în cazurile de urgențe de sănătate publică?
Ute Enderlein: Avem mai multe forme de susținere a sistemelor de sănătate naționale. Una dintre acestea sunt instruirile, bunăoară cum este Cursul de la Chișinău pentru decidenții responsabili de gestionarea urgențelor în sănătatea publică la nivel național. Acestea sunt oferite pe diverse teme. O altă formă este evaluarea sistemelor de sănătate din punct de vedere al pregătirii pentru situațiile de urgență publică. De asemenea, ajutăm sistemele în elaborarea planurilor generale precum și pentru spitale de gestionare a situațiilor de urgență publică. Din păcate, în multe țări aceste planuri de acțiune nu sunt reînnoite și nu corespund cerințelor științifice șirecomandărilor OMS. Acum lucrăm la un proiect nou, elaborarea hărților interactive GIS (Geograficly Information Sistem), care să furnizeze date imediate despre toate sursele pasibile de eventualele dezastre, calamități, situații de urgențe publice la nivelele zonale ale țărilor. Noul proiect va permite sistemelor de sănătate să reacționeze mult mai eficient în situațiile de urgență publică. Acum acesta se elaborează în Armenia și Tadjikistan și este un proiect foarte costisitor.
MedNews: Cum apreciază OMS nivelul de pregătire al sistemului de sănătate din Moldova pentru a răspunde situațiilor de urgențe publice?
Ute Enderlein: Trebuie să știți, OMS niciodată nu va aprecia nici o țară cu nota maximă, nu va spune că o țară este absolut pregătită. Am evaluat Moldova în luna mai 2015, anterior am făcut evaluarea în 2008. Analiza comparativă arată că Moldova are un parcurs de dezvoltare bun, dar este și loc de mai bine.
MedNews: În ce direcții?
Ute Enderlein: Nu vreau să intru în detalii. Dar vreau să vă zic faptul că în Moldova se acordă o atenție sporită exercițiilor de simulare a situațiilor excepționale, fapt care este un lucru foarte bun. Moldova este un exemplu pentru alte țări de îmbunătățire a gestionării situațiilor excepționale în spitale.
MedNews: Republica Moldova se mândrește că implementează proiectului SMURD. Cum apreciază OMS această inițiativă?
Ute Enderlein: Modelul de a îmbina serviciile de pompieri, poliție și medicină într-unul este o abordare a Uniunii Europene și este susținută de OMS, deoarece populației îi este mai simplu să apeleze la un singur număr de telefon în cazurile de urgență, iar dispecerii coordonează și clasifică mai ușor între ei nivelul de urgență și calificare a specialiștilor care trebuie să vină la locul solicitat pentru ajutor. Astfel de servicii sunt implementate în mai multe țări din UE și funcționează eficient, ele corespund și standardelor OMS pentru situațiile de urgență publică. Noi salutăm faptul că Moldova implementează această metodă de cooperare interdisciplinară dintre sistemele publice.
MedNews: Vă mulțumim!
